cânta

См. также cantà, canta.

Румынский

Морфологические и синтаксические свойства

  Modul indicativ
  Prezent Imperfect Perfectul compus Viitorul I
Eu cânt cântam am cântat voi cânta
Tu cânți cântai ai cântat vei cânta
El
Ea
cântă cânta a cântat va cânta
Noi cântăm cântam am cântat vom cânta
Voi
Dumneavoastră
cântați cântați ați cântat veți cânta
Ei
Ele
cântă cântau au cântat vor cânta
  Conjunctiv, p. 3
să cânte
  Participiu
cântat
  Gerunziu
cântând


cân-ta

Глагол, 1-е спряжение.

Корень: -cânt-; окончание: -a.

Произношение

Значение

  1. петь ◆ Fiica ta cântă minunat. — Твоя дочь чудесно поет.
  2. играть (на музыкальном инструменте) ◆ Din păcate, nu știu să cânt la pian. — К сожалению, я не умею играть на рояле.

Синонимы

Антонимы

Гиперонимы

Гипонимы

Родственные слова

Этимология

Происходит от лат. cantare «петь», интенс. к canere «петь»; восходит к праиндоевр. *kan-.

Фразеологизмы и устойчивые сочетания

    This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.